NOIEMBRIE – jurnalul lunii în bijuterii

ECONOMIC

1. Italia, Turcia, România – trei repere diferite pe aceeași hartă

Italia rămâne unul dintre polii importanți ai producției și exportului de bijuterii la nivel global, însă 2025 aduce și un semnal de răcire a pieței. În trimestrul I 2025, sectorul aur–argint–bijuterii a înregistrat exporturi de puțin peste 3,35 miliarde €, ceea ce înseamnă o scădere de -9,1% față de aceeași perioadă a anului 2024. Într-o industrie obișnuită cu ritmuri de creștere, un astfel de recul transmite un mesaj clar: presiunea costurilor, volatilitatea cererii și tensiunile economice globale își fac simțită prezența.
Sursa

Pe de altă parte, Turcia, un hub esențial pentru producția de bijuterii cu preț competitiv, raportează în primul trimestru 2025 (ianuarie–martie) exporturi de aproximativ 2,57 miliarde USD. Acest volum confirmă în continuare rolul Turciei ca furnizor important, atât pentru piețele tradiționale, cât și pentru destinațiile emergente. În timp ce Italia concurează mai ales pe segmentul de valoare adăugată ridicată și brand, Turcia își păstrează poziția solidă pe
segmentul volumelor mari și al producției eficiente.
Sursa

În România, tabloul este mult mai puțin clar. Nu există statistici publice detaliate specifice industriei de bijuterii, astfel că singurul reper oficial rămâne raportarea unei companii listate: Teilor Holding. Lanțul de magazine de bijuterii de lux TEILOR a înregistrat în semestrul I 2025 o cifră de afaceri de 157,2 milioane lei, în creștere cu 24% față de S1 2024. Creșterea reflectă atât expansiunea rețelei, cât și o cerere susținută pentru segmentul de bijuterii de lux – o nișă care, chiar și în perioade turbulente, continuă să găsească clienți dispuși să investească în piese de valoare.
Sursa

2. România – exporturi de bijuterii către Israel

Deși nu avem o imagine completă a întregii industrii, apar totuși câteva cifre punctuale relevante. Conform bazei de date United Nations COMTRADE, exporturile românești de „articles of jewellery and parts of precious metal” către Israel au totalizat în 2024 suma de 434,94 mii USD. Valoarea nu este spectaculoasă în comparație cu marile centre globale, dar arată existența unui flux de comerț extern în domeniu și sugerează un potențial de dezvoltare pentru ateliere și producători români care pot targeta piețe precum Israel – cu o cultură puternică a bijuteriei din aur și a pietrelor prețioase.
Sursa

3. O industrie sub presiune – dar în continuă adaptare

Un articol de analiză publicat în noiembrie 2025 descrie foarte bine tensiunile care traversează lanțul valoric al bijuteriei, de la minerit și producție până la retail. Anul este descris drept „foarte provocator”, marcat de:

• creșterea spectaculoasă a prețului aurului
• costuri de producție în creștere și marje tot mai presate
• cerere încetinită în unele regiuni, în special în China
• prudența retailerilor, care evită angajamentele pe termen lung și preferă comenzi mici, plasate târziu

Sub presiunea acestor factori, multe companii încep să exploreze metale alternative (platină, argint de design, aliaje inovative) sau să integreze diamante create în laborator, mai accesibile și mai ușor de susținut economic în contextul actual. În același timp, se accelerează căutarea de piețe noi, se rafinează poziționarea brandurilor și se investește în design adaptat generațiilor tinere, care cumpără altfel, mai conștient și mai atent la valoarea de poveste a unei piese.
Sursa

PREȚUL AURULUI

Aurul rămâne „barometrul” cel mai vizibil al industriei, iar noiembrie 2025 confirmă un context istoric tensionat.
În această lună, metalul prețios a oscilat între:

• Minim lunar: 108,08 euro/gram
• Maxim lunar: 116,40 euro/gram (la jumătatea lunii)

Prin comparație, la începutul anului 2025, un gram de aur era cotat la aproximativ 81,40 euro/gram. Diferența înseamnă o creștere de peste 42% în mai puțin de un an – un salt care schimbă radical atât strategiile de preț ale producătorilor și retailerilor, cât și comportamentul de achiziție al clienților finali.

Pentru ateliere și branduri, această creștere se traduce în costuri mai mari pe gram, ceea ce obligă la o reconsiderare a gramajelor, a designului (mai multă atenție la volum versus greutate) și la o diferențiere mai clară între segmentul de bijuterie fină și cel de bijuterie de zi cu zi. Pentru clientul final, aurul rămâne un reper de siguranță, dar și un produs tot mai premium, în care decizia de cumpărare este tot mai atent cântărită.

LICITAȚII

Christie’s Magnificent Jewels – Geneva, 11 noiembrie 2025

Segmentul de top al pieței – high jewellery și colecțiile de licitație – continuă să demonstreze un apetit solid pentru piese rare. La Geneva, licitația Christie’s Magnificent Jewels din 11 noiembrie 2025 a înregistrat vânzări de peste 60,6 milioane CHF, cu o rată de adjudecare de 94%. Cifrele arată clar că, în zona colecționarilor și a clienților ultra-high-net-worth, interesul pentru bijuterii excepționale rămâne intact.

Piesa vedetă a fost The Mellon Blue, un diamant fancy vivid blue de 9,51 carate, vândut pentru aproximativ 25,5 milioane USD. Această sumă îl transformă în cel mai valoros lot de bijuterii vândut de Christie’s în 2025 și într-un reper important pe piața diamantelor colorate.

Dincolo de recorduri, licitația confirmă două tendințe: proveniența (istoricul piesei, colecțiile din care provine) și raritatea autentică (pietre cu caracteristici imposibil de reprodus) continuă să dicteze valoarea. Clienții nu cumpără doar carate, ci mai ales poveste, istorie și unicitate.
Sursa foto

TREND

Bijuteria sculpturală și culorile apusului – ADN-ul estetic al finalului de 2025

În zona de high jewellery, sfârșitul lui 2025 este dominat de un limbaj vizual puternic: forme sculpturale, volume generoase și culori saturate, inspirate de nuanțele dramatice ale apusului. Bijuteria nu mai este doar un accesoriu, ci devine un micro-obiect de artă purtat pe corp, cu o personalitate clară.

Inelul Macri Color semnat Buccellati, realizat din aur galben, diamante și citrin.

Case precum Van Cleef & Arpels, Cartier, Tiffany & Co., Louis Vuitton și Piaget experimentează cu:

• silulete arhitecturale, cu linii ferme și structuri aproape sculpturale
• pietre colorate în combinații neobișnuite – rubellite, opal, safire multicolore, perle gri, spinel, etc.
• bijuterii modulare sau transformabile – coliere care devin broșe, ceasuri care se poartă ca medalioane
• dialog între oversize și minimalism: piese statement Louis Vuitton versus rafinamentul aproape grafic al
  cerceilor Cartier

Un exemplu elocvent este reinterpretarea ceasului clasic ca sautoir sau pandantiv, așa cum propune Piaget: o piesă care funcționează simultan ca bijuterie și obiect de design. În ansamblu, direcția este clară: bijuteria devine tot mai modernă, expresivă și artistică, punând accent pe individualitate și pe bucuria purtării, mai mult decât pe ideea de „set clasic” rigid.
Sursa

ISTORIE

Jaful de la Green Vault – o rană încă deschisă în patrimoniul european

În noiembrie, merită reamintit unul dintre cele mai spectaculoase jafuri de bijuterii din Europa contemporană: furtul de la Green Vault (Grünes Gewölbe) din Dresda, petrecut pe 25 noiembrie 2019. În acea dimineață, în jurul orei 04:56, hoții au provocat o pană de curent în zonă, au forțat o fereastră și au ajuns în camera tezaurului, reușind să sustragă piese de o valoare istorică și artistică inestimabilă.

Printre obiectele furate s-au numărat bijuterii regale în valoare estimată la aproximativ 113 milioane EUR, inclusiv celebrul Dresden White Diamond, o epoletă cu diamante, un ornament al Ordinului Vulturului Alb și alte piese somptuoase cu mii de diamante, rubine și safire. Pierderea nu a fost doar financiară, ci și una profund simbolică pentru statul Saxonia și pentru istoria bijuteriei europene.

În anii care au urmat, poliția germană a investigat cazul în profunzime, ajungând la un clan infracțional cunoscut, Remmo. În 2023, cinci membri ai acestuia au fost condamnați pentru implicarea în jaf, iar în 2022 au fost recuperate 31 de piese. Chiar și așa, o parte din tezaur rămâne încă dispărută, iar cazul este un memento dureros despre fragilitatea patrimoniului cultural material.
Sursa

BIJUTERII ÎN PUBLIC

Kris Jenner – „Diamonds Are Forever” și o seară cu peste 1 milion USD în high jewellery

Lumea celebrităților rămâne una dintre cele mai vizibile „vitrine” pentru bijuterii, iar în noiembrie atenția s-a concentrat pe petrecerea de 70 de ani a lui Kris Jenner, organizată sub tema „Diamonds Are Forever”. Gazda serii și invitații au transformat evenimentul într-un adevărat show de high jewellery, cu piese evaluate, în total, la peste 1 milion USD.

• Kris Jenner a purtat o brățară Bvlgari din anii ’60 din colecția proprie și
  cercei rubin–diamant Van Cleef & Arpels, piese cu aer de patrimoniu personal.
• Mariah Carey a strălucit într-un set Martin Katz evaluat la
  2,7 milioane USD, completat de celebrul ei inel Van Cleef & Arpels Butterfly.
• Beyoncé a mizat pe spectaculos, cu nouă piese Messika High Jewelry, coliere și inele
  purtate în straturi, într-un stil recognoscibil „Bey”.
• Jonathan Cheban (Food God) a purtat un papion cu diamante Jacob & Co. de 37 ct,
  evaluat la aproximativ 175.000 USD.
• Khloé Kardashian a ales patru coliere din diamante Lorraine Schwartz și un inel asortat,
  într-o estetică „more is more”.
• Kathy Hilton a purtat colierul ei statement Madonna, realizat în colaborare cu
  Anna Zuckerman.
• Sarah Paulson a completat ținuta cu cercei Chanel vintage din anii ’80, cu cabochon verde.
• Kylie Jenner a afișat un inel masiv cu diamant Lorraine Schwartz și cercei plini de diamante.
• Kim Kardashian a ales cercei stud, brățări Art Deco și un
  inel cocktail cu diamante, toate atribuite tot lui Lorraine Schwartz.
• Kendall Jenner a purtat un statement necklace Lorraine Schwartz, piesă centrală a look-ului.
• Hailey Bieber a strălucit cu un choker cu diamant trillion Anita Ko.
• Cici Bussey a completat seara cu clipsuri Hemmerle cu spinel roz, safir roz și tanzanit.

Petrecerea arată foarte clar cum bijuteria de high-end funcționează și ca instrument de comunicare vizuală: fiecare alegere spune o poveste despre statut, gust, afinități de brand și, nu în ultimul rând, despre relația emoțională pe care purtătorii o au cu aceste piese.
Sursa