În acest ghid vom vorbi despre momentul potrivit pentru găurirea urechilor la copii, despre alergii, materiale recomandate pentru primii cercei, sisteme de închidere sigure, dar și despre îngrijirea urechilor și a bijuteriilor. Ne-am propus să adunăm într-un singur material tot ce ar trebui să știți înainte de a perfora urechile celor mici și de a le alege primii cercei.

1. Găurirea urechilor la bebeluși: argumente pro și contra

Găurirea urechilor la bebeluși este o practică veche, prezentă în multe culturi. Momentul potrivit pentru această procedură rămâne însă un subiect intens dezbătut între părinți, medici pediatri și specialiști ORL.

Motive PRO găurirea urechilor la naștere sau în primele luni

• Vindecare mai rapidă – Pielea bebelușilor se regenerează foarte repede, iar procesul de vindecare poate fi mai scurt comparativ cu vârste mai mari.
• Memorie redusă a durerii – Bebelușii nu își vor aminti durerea acută, astfel încât experiența poate fi percepută ca mai puțin traumatică pe termen lung.
• Mișcări limitate ale mâinilor – La nou-născuți, mișcările sunt mai puțin coordonate, ceea ce reduce riscul ca bebelușul să tragă de cercei sau să îi smulgă.
• Motive culturale și tradiționale – În multe familii, găurirea urechilor la naștere este un ritual simbolic, cu semnificație identitară și emoțională puternică.

Motive CONTRA găuririi urechilor imediat după naștere

• Lobul urechii este încă în dezvoltare – Cartilajul și țesuturile sunt foarte fragile. O mică deviere în poziționare poate duce la găuri asimetrice sau la migrarea lor pe măsură ce copilul crește.
• Risc crescut de infecții – Sistemul imunitar al nou-născutului este imatur. Chiar și cu îngrijire atentă, găurile pot fi expuse riscului de infecții, iritații sau reacții alergice.
• Îngrijire post-procedură mai dificilă – Curățarea delicată și monitorizarea zilnică pot fi mai greu de gestionat în primele luni de viață.
• Recomandările multor pediatri – Numeroase ghiduri medicale recomandă așteptarea până la vârsta de cel puțin 3–6 luni sau până când copilul are câteva vaccinuri făcute și un sistem imunitar mai matur.
• Riscul de sufocare prin înghițirea componentelor mici – La vârste foarte mici, orice obiect mic reprezintă un risc: dacă se desface partea frontală, închizătorul sau tija, există pericolul ca bebelușul să le ducă la gură și să le înghită sau să le aspire.
• Dreptul copilului de a decide – Pentru unii părinți, găurirea urechilor este o decizie estetică pe care copilul ar trebui să o ia singur, atunci când este mai mare și înțelege ce implică procedura.

Așadar: decizia de a găuri urechile la naștere sau mai târziu ține de stilul de viață al familiei, de valorile personale, de recomandările medicului pediatru și de confortul părintelui în a gestiona îngrijirea post-procedură.

2. De ce contează atât de mult alegerea primilor cercei

Dacă ați ales să perforați urechile copilului, tipul de cercei folosiți în perioada de vindecare este esențial. O alegere nepotrivită poate duce la probleme care se pot evita ușor cu puțină informare:

• Alergii de contact – Metalele alergenice (în special nichelul, prezent frecvent în aliajele ieftine și în bijuteriile provenite din afara UE) pot provoca dermatită alergică, roșeață, mâncărimi și disconfort local.
• Infecții locale – Cerceii necorespunzători sau nesterili, microtraumele repetate și atingerea cu mâinile murdare cresc riscul de infecții care pot necesita tratament medical.
• Ruperea lobului sau răni mecanice – Cerceii care se agață ușor de haine, prosoape sau alte obiecte pot sfâșia lobul urechii dacă nu cedează la smulgere.
• Disconfort constant – Tijele clasice, fără căpăcel de protecție, pot înțepa pielea din spatele urechii, mai ales la somn sau când copilul poartă căciulă / fes care apasă urechile.
• Deformarea lobului și lărgirea găurii – Cerceii masivi sau prea grei pot alungi și subția lobul, deformând gaura de piercing. La copii, aceste efecte pot apărea mult mai rapid decât la adulți.

Pe scurt, primii cercei nu sunt doar un accesoriu estetic, ci o decizie care influențează siguranța, confortul și sănătatea urechilor copilului.

3. Cercei sterili sau direct aur? Prima pereche după perforare

American Academy of Pediatrics recomandă folosirea de la început a cerceilor cu tijă din aur (“gold post”) – mici, rotunzi și cât mai plați – pentru a reduce riscul de alergie și inflamație în zona urechii după piercing. Recomandarea este susținută și de ghiduri precum HealthyChildren.org și articole medicale de informare pentru părinți, precum cele de pe Healthline sau The Bump.

În practică, există două scenarii frecvente:

• Cercei medicinali sterili (din titan medical sau oțel chirurgical) – Folosiți de multe cabinete sau studiouri specializate. Sunt proiectați pentru a fi sterili și foarte bine tolerați în timpul vindecării.
• Cercei din aur hipoalergenic de la prima perforare – Atât timp cât sunt sterili și din aliaj potrivit (minim 14K fără nichel), sunt o opțiune excelentă pentru prima pereche.

Important: indiferent de material, în primele 4–6 săptămâni cerceii nu se scot și nu se schimbă, iar copilul trebuie să poarte cerceii doar sub supravegherea unui adult, cu verificarea zilnică a sistemului de închidere.

4. Unde efectuăm găurirea urechilor?

Alegerea locului în care se face perforarea urechilor este la fel de importantă ca și alegerea cerceilor.

Recomandări-cheie privind locul efectiv al găuririi

• Alegeți un mediu medical sau un studio specializat – Ideal, procedura se face într-un cabinet de pediatrie, ORL sau într-un studio de piercing cu experiență în lucrul cu copiii, cu echipamente sterile și consumabile de unică folosință.
• Mediu steril – Se folosesc ace sterile sau cartușe sterile de unică folosință, mănuși de protecție și dezinfectanți adecvați. Multe ghiduri și studii recomandă tehnica cu ac steril, în detrimentul pistolului de perforare, mai ales pentru cartilaj, din cauza riscului mai mare de lezare tisulară și infecții.
• Personal calificat – Pediatru, asistentă instruită sau tehnician de piercing cu experiență în copii. Formulări de tip “doctor, nurse or experienced technician” apar explicit în recomandările medicale.
• Zona de perforare – Se recomandă lobul urechii, nu cartilajul, deoarece lobul are vascularizație mai bună, vindecă mai ușor și prezintă mai puține complicații.

Cu cât mediul este mai controlat și mai aproape de standardele medicale, cu atât riscul de infecții, traumatisme sau complicații scade semnificativ.

5. Cum îngrijim găurile în urechi după perforare?

Perioada de vindecare este critică. Urmați întotdeauna sfaturile medicului sau ale personalului care a efectuat procedura. În general, recomandările pentru primele 4–6 săptămâni sunt:

• Curățarea zonei de 2–3 ori pe zi cu o soluție antiseptică sau cu ser fiziologic, conform recomandărilor medicului.
• Nu scoateți cerceii în această perioadă – schimbarea prea devreme poate întrerupe canalul de vindecare și crește riscul de infecție sau de închiderea găurii.
• Supravegheați copilul permanent cât timp poartă cercei în perioada de vindecare: evitați să se joace cu ei, să tragă de ei sau să îi atingă cu mâinile murdare.
• Nu rotiți excesiv cerceii – multe ghiduri moderne recomandă mișcări minime; canalul de vindecare trebuie lăsat cât mai liniștit.
• Urmăriți semnele de infecție – roșeață persistentă, secreții purulente, durere accentuată sau febră. În aceste cazuri, adresați-vă imediat unui medic.

Îngrijirea urechilor după vindecare

După ce perforația s-a vindecat complet, pentru siguranța și confortul copilului:

• Curățați regulat lobul urechii cu soluții blânde (fără alcool agresiv, mai ales în jurul bijuteriilor cu pietre, perle, sidef sau email).
• Nu lăsați cerceii în urechi perioade foarte lungi fără a fi scoși și curățați, atunci când acest lucru este sigur din punct de vedere medical.
• Nu este recomandată purtarea cerceilor la îmbăiere (în bazin, mare, apă sulfurată sau foarte clorinată).
• Copiii mici nu ar trebui să poarte cercei atunci când nu pot fi supravegheați de un adult (joacă foarte activă, situații cu risc de agățare, colectivitate fără monitorizare).
• La primele semne de roșeață, iritație sau disconfort, opriți purtarea cerceilor și cereți sfatul unui specialist.

6. Metalele cerceilor: ce alegem și ce evităm

Aurul – alegerea ideală pentru cerceii de bebeluși

Aurul este, în general, materialul cel mai recomandat pentru primii cercei ai copilului. Este un metal nobil, inert și biocompatibil, cu risc foarte redus de a provoca alergii cutanate, mai ales când vorbim de aur de 14K sau 18K. Recomandările American Academy of Pediatrics și ale altor organizații merg în direcția folosirii aurului galben 14K+ pentru pcercei, pentru a reduce la minimum riscul de reacții alergice.

Cu cât puritatea aurului este mai mare, cu atât conține mai puține metale adiționale (aliaj). Aurul de 14K (58,5% aur pur) și de 18K (75% aur pur) este considerat în mod obișnuit hipoalergenic și sigur pentru pielea delicată a copiilor, atunci când este produs conform normelor europene.

Sfat pentru părinți: alegeți cercei de la bijutieri de încredere, care garantează titlul aurului (14K, 18K etc.) și respectarea reglementărilor UE privind nichelul și metalele grele.

Aur galben, aur alb și aur roz

• Aur galben – cea mai clasică și sigură alegere, cu aliaje bine controlate.
• Aur alb – în trecut, era obținut deseori cu aliere de nichel. În prezent, producătorii responsabili folosesc paladiu sau alte metale nobile și aplică rodiu peste un aliaj fără nichel. Verificați explicit ca aurul alb folosit la cercei pentru copii să fie „nickel free”.
• Aur roz – conține cupru (care îi conferă nuanța specifică). În mod obișnuit este bine tolerat, dar la copiii cu piele foarte sensibilă poate genera iritații. Nuanțele blânde de roz indică, de regulă, un conținut echilibrat de cupru.

Alte metale prețioase sau medicale hipoalergenice

• Argintul sterling 925 – este o opțiune rezonabilă după vindecarea completă a perforației. Totuși, riscul de oxidare și necesitatea curățării frecvente îl fac mai puțin ideal ca prim material în urechi proaspăt perforate.
• Titanul medical – extrem de ușor, durabil și complet hipoalergenic. Este o alegere excelentă pentru persoanele cu alergii severe la metale.
• Oțelul inoxidabil chirurgical (ex. 316L) – des folosit pentru cerceii medicinali. Trebuie verificat să fie de grad medical, special formulat pentru a minimiza eliberarea de nichel.
• Plastic medical (PTFE etc.) – foarte ușor, nu corodează, potrivit în unele cazuri speciale sau ca soluție temporară.

Metale de evitat absolut

• Nichelul – principalul responsabil pentru alergiile la bijuterii. Bijuteriile de calitate pentru copii trebuie să respecte limitele de eliberare a nichelului impuse în UE.
• Alama, bronzul și aliajele „necunoscute” – pot conține nichel, plumb sau cadmiu.
• Bijuterii fantezie – nu sunt potrivite pentru urechi proaspăt perforate și, în general, nu ar trebui folosite la copii mici.

7. Ce înseamnă karatajul aurului

Karatajul indică procentul de aur pur conținut într-o bijuterie. Aurul pur (24K) este prea moale pentru a fi folosit ca atare în bijuterii, de aceea se amestecă cu alte metale pentru a deveni mai dur.

• 8K – aproximativ 33,3% aur pur. Durabil, dar rar întâlnit în România.
• 9K – aproximativ 37,5% aur pur. Mai accesibil ca preț, dar cu conținut mai mare de aliaje, deci risc mai mare de alergie.
• 14K – aproximativ 58,5% aur pur. Cel mai folosit în România, oferă un echilibru ideal între duritate, preț și aspect.
• 18K – aproximativ 75% aur pur. Mai scump, culoare mai intensă, recomandat pentru bijuterii de lux sau pentru cei cu piele foarte sensibilă.
• 19K și peste – aliaje rare, cu conținut foarte mare de aur și nuanță intensă, destinate celor care caută un risc alergic minim și un aspect foarte bogat.

Cu cât karatajul este mai mare, cu atât aliajul conține mai puține metale adiționale și, de regulă, riscul de alergii scade.

8. Sisteme de închidere ale cerceilor – siguranță și prevenirea accidentelor

Pe lângă material, tipul de închidere al cerceilor joacă un rol esențial în siguranța copilului. La copii mici, închiderea „clasică” cu fluturaș (dop de presiune) folosită la cerceii pentru adulți nu este recomandată.

Cercei cu închidere cu șurub și căpăcel de protecție

• Au o tijă filetată și un căpăcel rotunjit care se înșurubează pe spate.
• Căpăcelul acoperă complet vârful tijei, prevenind înțeparea sau rănirea pielii.
• Sunt foarte greu de deschis accidental, ceea ce reduce riscul pierderii cerceilor.
• Sunt, în general, considerați cei mai siguri pentru nou-născuți și bebeluși, dacă sunt corect montați.

Recomandări practice:

• Lungimea standard a tijelor este de aproximativ 7,5–8 mm, din care circa 2 mm sunt acoperiți de căpăcel. După montare, verificați ca tija să nu fie excesiv de lungă sau cercelul să stea prea îndepărtat de lob, pentru a reduce riscul de agățare. Dacă este nevoie, discutați cu bijutierul despre scurtarea tijelor. Notă: în imaginile de prezentare a dimensiunilor cerceilor pe site-ul nostru, aceasta reflectă suma lungimilor modelului cercelului, a tijei și a căpăcelului, rezultând lungimi între 9,5 și 12 mm = în funcție de volumul modelului cerceilor.
• Testați periodic închiderea: înfiletați căpăcelul până la capăt și trageți ușor de el pentru a verifica dacă rămâne fix pe tijă. Dacă se desprinde ușor, poate exista o problemă la filet și este indicat să contactați comerciantul.

Atenție: nu confundați cerceii cu șurub pentru copii cu cerceii pentru adulți care au tija dreaptă și fluturaș (dop de presiune). În al doilea caz, vârful ascuțit al tijei rămâne expus și poate înțepa.

Cercei cu închidere tip tortiță (lever-back)

• Foarte folosiți la copiii mai mari, dar există și variante speciale pentru bebeluși.
• La modelele pentru copii mici, închiderea este frontală, pentru a fi mai ușor de verificat de către părinte.
• Este esențial ca tortița să fie foarte ușoară și bine închisă, pentru a nu atârna greu pe lob și a nu fi tentantă pentru copil să tragă de ea.

Cercei tip creole (cerculeț închis complet)

• Mini-creolele formează un mic cerc complet, în care acul intră într-un tub gol.
• Nu au părți ascuțite sau care ies în afară, fiind netede și confortabile.
• Odată închise corect, se deschid greu accidental, ceea ce reduce riscul de pierdere.

Protecția lobului la agățare

Modele de cercei pentru copii sunt proiectate astfel încât, dacă se agață puternic de ceva, să cedeze controlat (să se deschidă sau să se rupă într-un punct prestabilit), protejând lobul urechii de rupturi. Este de preferat să se deterioreze bijuteria decât urechea copilului.

În orice caz, evitarea cerceilor mari, lungi sau atârnători la vârste foarte mici rămâne una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenție. Iar copilul nu ar trebui să poarte astfel de bijuterii fără supravegherea unui adult.

9. Dimensiunea, greutatea și designul cerceilor – confortul contează

Cât de mari și cât de grei ar trebui să fie cerceii?

• Primii cercei pentru bebeluși ar trebui să fie foarte ușori, ideal cât mai mult sub 1 gram per pereche (cu cât mai ușori, cu atât mai bine).
• Greutatea prea mare poate deforma gaura și poate alungi lobul, mai ales în perioada de creștere intensă.
• Evitați cerceii „pentru adulți” considerați doar „mai mici” – proporțiile și greutatea lor nu sunt gândite pentru urechea unui copil.

Forme și modele sigure

• Alegeți forme rotunjite și netede: biluță, inimioară plină, floricică mică, etc.
• Evitați colțurile ascuțite (steluțe cu vârfuri, cruciulițe, coroane zimțate) sau elementele care pot zgâria.
• Evitați cerceii atârnători și modelele cu elemente mobile până când copilul este suficient de mare pentru a înțelege să nu tragă de ei.
• Cerceii trebuie să „stea” frumos pe ureche, fără să atârne peste margine.

Pe scurt, cerceii pentru bebeluși sunt obiecte proiectate special pentru această vârstă, nu doar versiuni miniaturale ale cerceilor pentru adulți.

10. Îngrijirea bijuteriilor și evitarea petelor maronii pe tijă

Reguli generale de îngrijire a bijuteriilor pentru copii

• Nu ștergeți cu alcool medicinal pietrele bijuteriilor, perlele, sideful, emailul sau opalul – își pot schimba iremediabil culoarea.
• Evitați contactul bijuteriilor cu substanțe antiseptice sau epitelizante (de tip betadină) – pot afecta finisajul pietrelor sau al emailului.
• Bijuteriile cu email nu se poartă în contact prelungit cu apa caldă – stratul de culoare este sensibil la umiditate și temperatură.
• Cerceii cu șurub, tortițele cu închidere frontală, creolele și alte sisteme de siguranță trebuie folosite conform instrucțiunilor de montare primite de la comerciant.
• Curățați bijuteriile cu o lavetă moale, uscată sau ușor umedă, fără substanțe chimice dure.
• Evitați depozitarea în casete lipite cu adezivi sulfuroși sau expunerea prelungită la ape sărate/sulfuroase (mare, spa) – acestea pot accelera oxidarea aliajelor de aur de 9K, 14K sau 18K.

De ce apar pete maronii pe tijă?

Așa-numitele „pete maronii” observate uneori pe tija cerceilor nu sunt un defect al aurului sau un incidiu că bijuteria nu ar fi de aur, ci urme de transpirație și impurități cristalizate, apărute după perioade lungi de purtare fără curățare.

Pentru a preveni aceste situații:

• Scoateți cerceii și curățați lobul urechii și bijuteria la fiecare 1–2 săptămâni (după vindecarea completă a găurii și numai în condițiile recomandate de medic).
• Folosiți o soluție blândă (fără alcool agresiv) pentru lob și apă călduță cu săpun delicat pentru cercei, apoi ștergeți cu o lavetă moale.
• Rețineți că aciditatea transpirației variază în timp, astfel încât un copil care nu a avut niciodată pete sau reacții la un anumit metal poate dezvolta ulterior astfel de urme.

11. Concluzii pentru părinți

„Ghidul primilor cercei” se poate rezuma în câteva principii simple:

• Siguranță înainte de toate – alegeți un loc de perforare cu standarde medicale, respectați regulile de igienă și urmăriți semnele de infecție.
• Materiale hipoalergenice – aur de 14K+ sau titan/oțel chirurgical de grad medical; evitați nichelul și aliajele ieftine.
• Sisteme de închidere sigure – șurub cu căpăcel de protecție, tortițe mici sau creole pentru copii, care să nu se deschidă ușor și să nu înțepe.
• Cercei mici, ușori, cu forme rotunjite – pentru a preveni agățarea, deformarea lobului și disconfortul zilnic.
• Îngrijire regulată – atât pentru ureche, cât și pentru bijuterie, pentru a evita iritațiile, petele și mirosurile neplăcute.
• Supraveghere permanentă – cerceii nu se poartă niciodată de către copii mici fără supravegherea unui adult. Bijuteriile pot prezenta risc de înghițire sau sufocare dacă se desprind componente mici.

Dacă veți respecta aceste recomandări, primele bijuterii ale copilului vor rămâne o amintire frumoasă – fără complicații medicale și fără griji suplimentare. Pentru orice nelămurire, discutați cu medicul pediatru sau cu un specialist ORL înainte de a lua decizia finală.